Archive for Octombrie 2009


Octombrie 21, 2009

‘Aflu’ despre oameni… Că au fost, că au făcut, că au dres… Observ, însă, un lucru: oamenii buni sunt obosiţi. Sau plictisiţi… Sau… E ceva cu ei! N-au şi ei neşte chestii acolo, care să-i ţină legaţi de piţigoii care fac gât, sau care să-i ţină legaţi PE piţigoii care fac gât, sau măcar o ‘mână dreaptă’ pe ‘treapta a doua’, un plan B sau ceva… Da’ cred că ei ştiu ceva, de nu reacţionează… Cred că o ştiu p-aia cu ‘moartea de foame nu se poate’… Sau p-aia cu ‘dă ceva oamenilor cu care să-şi hrănească sufletu’ şi ei o să-ţi dea ceva să haleşti!’… ”Dă’ oamenilor undiţe, ca să-ţi dea să mănânci peşti’. Da’ cred, mai degrabă, că sunt oameni pe jumătate, adică DOAR buni. E greu cu învăţatu’ la oameni. Greu. Dovadă eu. În ultima vreme, pe lângă faptu’ că n-am făcut nimic, m-am gândit la nimic. Mă tot gândesc că de ‘este’re nu este decât clipa de faţă. Şi mă mai gândesc că, pe lângă faptu’ că nu este decât clipa de faţă, mai este şi lucrurile de pe lângă mine. Şi oamenii… Şi plănţile… Şi pietrile… Şi animale… Şi linişte… Şi gălăgie… Lucruri mult mai impresionante au spus alţii înaintea mea – probabil şi eu printre ei 😀 – în maniere mai mult sau mai puţin înfiorătoare în condiţii mai mult sau mai puţin înfiorătoare. Lucruri scrise de alţi oameni cu stări de spirit probabil total opuse celor ale căror oameni le citesc. Probabil piţigoiu’ de Bruno o fi strigat ‘E pur si muove!’ sfâşiat de durere pe rug, iar frustraţii din Inchiziţie să fi zis, ca unii politicieni români, şmecheri din perioada asta: ‘I-auzi-l, mă, şi p-ăsta! Că cică Pământu’ să mişcă în juru’ Soarelui, nu invers! ‘tu-i morţii mă-sii!…’, şi să fi notat asta la mişto într-o carte. E posibil ca Einstein să fi pufnit în râs când a ‘scornit’ Teoria relativităţii. Posibile multe lucruri legate de cei dinaintea noastră, pe care noi să le privim – primim – sau nu, cu gura căscată. Un lucru e meschin rău de tot: să nu laşi lumea să-şi câştige pâinea de care are nevoie; să nu laşi lumea să se exploreze pe ea însăşi la interior ca să scoată la iveală strălucirea Sinelui ei interior din cauză că nu e sigură că are, sau nu, ce să haleze ‘mâine’ (atunci când are poftă, adică). Iar asta se întâmplă din cauza oamenilor ‘buni’ care nu vor să asculte de Sinele lor propriu şi personal care, când e pus în faţa faptelor de netăgăduit, mai dă o şansă lu’ meschinii leneşi, doar pentru că ‘are părinţii bani’… ‘Eu când o să fiu mare, o să SCHIMB lumea!’… Bun, şi când eşti mare? Îţi spun eu. Când eşti mic! Când spui asta! Atunci ştii cel mai bine cum vrei să fie lumea. Nu aştepta să creşti, lumea o să te SCHIMBE! 😐

Anunțuri

Ura…
Octombrie 21, 2009

… Vă va distruge pe toţi! 😀